Persistenta memoriei si falsele amintiri

Nu e o postare despre celebrul tablou al lui Dali, desi il admir de la pamant pana la cer – pentru mine el e unul din acei „nebuni frumosi” care au reusit sa isi transpuna trairile si gandurile intr-o minunata forma de expresie.

Poate ar trebui sa incep asa (constat ca tot la Dali ma intorc )

„Diferenta dintre amintirile false si cele adevarate este aceeasi ca la bijuterii: cele false arata mai reale si mai stralucitoare.”(Salvador Dali)

Am fost mult timp pasionata (si cred ca inca mai sunt, da’ nu asa tare…) de psihologie, in ideea ca poate o sa reusesc sa inteleg mai multe din cele cate (mi) se intampla.

Si foarte mult timp am incercat sa inteleg cum functioneaza memoria, pentru ca uneori chiar ma enerveaza faptul ca nu uit. Sau uit mult mai putin decat as vrea sau decat uita oamenii din anturajul meu, care uneori chiar imi spun stupefiati „Bhhhai, tu chiar nu uiti nimic??!!!”. Stiu ca uneori vocea lor are o urma de invidie, insa eu personal mor de ciuda ca unele lucruri pe care le-am trait in comun nu le si „inmagazinam” la comun.

Vine vorba de vacante, de calatorii, de locuri prin care am trecut, filme pe care le-am vazut, oameni pe care i-am cunoscut si care acum nu mai sunt in anturajul meu, simt brusc cum ceilalti ma fixeaza si asteapta lamuriri , pe care ma simt obligata sa le ofer, ca si cum as avea singura acces la un fisier parolat din Enciclopedia vietii noastre:” A, da, in 2005 ati fost cu noi in Vourvourou.Nu, nu era 2006, in 2006 noi am fost in Olanda si voi ati plecat in Corfu „ (da, bizar, mai retin si pe unde au fost si altii in concediu si in ce an) ; sau ” Da, ciudata vreme de 8 martie, acum 2 ani plantam panselute in curte la tara, in tricou cu maneca scurta”  sau ” Pai nu, iti spun eu ca nu aveam cum sa facem Revelionul din 2005 impreuna, ultima oara cand am facut impreuna revelionul a fost in 2003, apoi doar ne-am intalnit pe 1 ianuarie” si apoi incep sa debitez unde ne-am facut Revelioanele si noi si ei din 2004 incoace in timp ce ochii audientei se maresc din ce in ce mai tare:”Bai, ai o memorie fenomenala!!!”

Recunosc, da, memoria mi-a facut si servicii: asta se intampla in cazul examenelor de la facultate cand trebuia intr-un timp foarte scurt sa inmagazinez materia predata intr-un trimestru sau intr-un an. Intr-un mod straniu, cred ca atunci activam ceea ce psihologii numesc Memorie pe termen scurt– pentru ca dupa ce se incheia sesiunea dadeam erase fara mari probleme, ca sa fac loc altor informatii.

 Acum insa sunt mai mult tentata sa privesc spre partea „rea” a lucrurilor: eu oare chiar nu uit nimic-nimic ???? Si uite-asa m-am apucat de citit sa rezolv misterul acestor „depozite de amintiri”. Am descoperit astfel ca s-au facut multe studii asupra memoriei umane si a modului cum functioneaza.

S-a constatat ca avem o memorie selectiva, ca validam doar anumite evenimente si uitam complet altele, ca amintirile pot fi deformate de o informatie primita dupa ce evenimentul a avut loc, ca emotiile au si ele un efect in evocarea amintirilor. Pe aceasta se bazeaza si cei ce sustin existenta fenomenelor paranormale (telepatia, premonitiile etc).
Si tot citind incercand sa aflu de ce „depozitez” atatea emotii sub forma de amintiri, am dat dintr-una in alta.
Am aflat astfel ca s-au  facut experimente care arata cum se pot implanta amintiri false: de exemplu unui grup de studenti li s-a prezentat un film publicitar pt Disneyland unde il vedeau pe Buggs Bunny care dadea mana cu copiii. Apoi li s-a propus sa-si aminteasca propria lor vizita la Disney pe vremea cand erau copii. Mai mult de o treime dintre ei au afirmat ca l-au vazut pe Buggs Bunny in timpul acestei vizite si ca au dat mana cu el. Unii si-au amintit chiar ca l-au pupat si ca avea un morcov in mana! Numai ca Buggs Bunny nu a fost creat de Disney si deci nu a pus niciodata labutele in Disneyland. Iar o alta observatie importanta a fost aceea ca multi dintre ei nu au putut fi convinsi ca memoria le joaca feste nici odata pusi in fata evidentelor.

Un alt experiment consta in a prezenta un film al unui jaf intr-o banca si imediat dupa aceea stirile despre acest eveniment. Numai ca aceste stiri erau complet false, povesteau cu totul altceva decat se putuse vedea in film. Si totusi cand au fost pusi sa povesteasca filmul, o parte dintre subiecti au introdus si elemente din stirile false.

Si,tot din acelasi studiu, experimentul care mi-a dat de gandit cel mai mult si cu rezultatele cele mai bune in „implantarea” de false amintiri. O poza din copilaria subiectilor care participau fara sa stie la experiement a fost in asa fel modificata astfel incat sa ii infatiseze la „bordul” unui balon zburator.

calatorie-in-balon2 Aceasta e una din fotografiile care au fost „falsificate”. Dupa aceea, au fost rugati sa povesteasca orice isi amintesc in legatura cu poza cu pricina, oricat de neinsemnat li s-ar parea. Spre marea surpriza a cercetatorilor, mai mult de 50% din subiectii experimentului au afirmat ca isi amintesc foarte bine calatoria cu balonul, dand chiar si o gramada de detalii (cum a fost facuta poza de mama lor, care se uita de jos cum balonul se inalta in aer, in ce clasa erau cand a avut loc (imaginara) calatorie cu balonul. Desi persoane din familia lor le-au explicat ca poza este un trucaj , multi dintre ei sustineau ca isi amintesc cu exactitate participarea la eveniment.

Si pentru ca e vorba de experti, studiile au fost publicate in Nature Reviews: Neuroscience, autorul lor e Elizabeth F. Loftus .

Citesc asadar studiul despre amintirile false si ma gandesc: cum oare doar eu imi amintesc unele lucruri? Mi-or fi fost oare ele sugerate prin diverse tehnici complicate si acum ma straduiesc si eu, la randul meu,sa ii conving pe ceilalti ca intr-adevar s-au petrecut intr-un mai indepartat sau apropiat trecut?

Sau poate nu este rau ca imi amintesc atat de multe lucruei. Eduard de Bono zicea ca „o amintire este ceea ce ramane atunci cand ceva se intampla si nu se dez-intampla de tot…”

Anunțuri

0 Responses to “Persistenta memoriei si falsele amintiri”



  1. Lasă un comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




WELCOME!


Cel mai probabil ai ajuns pe blogul meu din intamplare. Nu-s surprinsa foarte tare, in (i)realitatea mea inconjuratoare toate lucrurile sunt absolut...intamplatoare.

Co-autor si fidel cititor


I am a
Canna

What Flower
Are You?

"I stand up for what I believe in, even if it gets in the way of what other people think. I am proud of myself and my accomplishments and I enjoy letting people know that."

Live Traffic

Martie 2009
L M M M V S D
« Feb   Apr »
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031