Altu ‘! Mai bun!

Am zis ca o sa scriu da’ n-am facut-o – shame on me!! Ce sa-i faci, asa se intampla cu rezolutiile de decembrie- sunt deturnate in mod categoric de pregatirile sarbatorilor de iarna si de sarbatorile in sine. Acuma nu va imaginati ca am stat noptile sa pregatesc caltabos si sarmale sau ca am alergat prin piete dupa brad – avem unul falnic de 10 ani, cu coroana perfecta, caruia nu ii cad acele – ati ghicit – unul ecologic. Nu, pur si simplu m-am cufundat in aceeasi rutina pe care mi-am facut-o in ultimele luni si m-am „dat ” foarte putin pe net, preferand sa citesc cateva carti despre care probabil ca am sa scriu daca nu cumva am sa cedez timpul necesar realizarii unui rezumat citirii altor carti care ma asteapta pe noptiera.

M-am gandit insa ca ar fi frumos -ca tot am pasit in noul an – sa fac si eu cateva urari celor care inca mai trec prin zona (si pe care eu de altfel ii vizitez, chiar daca de cele mai multe ori nu prea comentez – I’m a silent intruder) . Dar cum am ajuns deja la jumatatea primei luni din acest an… pentru a nu fi acuzata de anacronism si ca sa nu ma „scufund” cu totul in ridicol, m-am gandit sa scriu mai bine o poveste. Adevarata.

Aveam candva o colega. Faina tipa. Genul de fata foarte funny, insa in acelasi timp perfect realista, si pe deasupra o persoana pe care te puteai baza in orice moment – ceea ce e mare lucru la un om. Tipa insa avea o problema majora, sau cel putin ne facuse pe noi sa credem ca are una: nu reusea deloc sa gaseasca persoana potrivita, desi periodic aparea cate un potential The One. Lucrurile mergeau bine o perioada, ascultam povesti siropoase cu „soul mates” si „Fat frumos inaripat” pana intr-o zi in care colega mea aparea si cu o fata hotarata ne anunta ca totul s-a terminat si ca asta a fost cea mai mare dezamagire ever, prin urmare e li-be-ra si evident disponibila pentru ” altulmai bun” . Cu accent pe mai bun.

Noi, alealalte confidente de suflet albastru -vreo trei la numar, am participat activ la perioadele de ” dupa”. Asta dupa primele relatii. Apoi am abosit. Cand auzeam ” Altu’ ! Mai bun” ne venea sa ne luam campii, caci stiam ce urmeaza. Subtil, am inceput sa  facem cate un apropo colegei si prietenei noastre, sugerandu-i ca poate nu doar bietii oameni sunt vinovati de esecul lamentabil al relatiei lor, ca poate e cazul sa se gandeasca si la ce ar putea ea sa faca diferit pentru ca totusi relatiile sa nu se transforme intr-un fiasco. Insa cu obstinatie colega noastra sustinea ca nu „tipa e gresita” ci ca asta e, barbatii pan’ la urma se dovedesc a fi niste porci, sau cel putin aia pe care i-a intalnit ea. To make the long story short, la un moment dat a aparut si EL, care cel putin pana in momentul de fata s-a dovedit a fi The one si- ca in povesti -„traiesc impreuna fericiti pana la adanci batraneti”.

Povestea asta-i. Pentru ca legatura dintre Anul nou si trecutul amoros al colegei mele s-ar putea sa fie absolut invizibila m-am hotarat sa scriu si talcul povestii – asa, cum apare la fabule morala la final- pentru cei care inca au ramas cantonati in poveste.

La fel ca si colega mea, la inceputul fiecarui an intru senina, increzatoare si entuziasta – cu ideea ca anul cu pricina o sa fie The One, acel An minunat de care imi voi aduce aminte mult timp de-atunci incolo-heheee … pana la adanci batraneti. Si inevitabil, cu cat incep mai bine lucrurile, cu atat sfarsesc mai lamentabil. Undeva, pe parcurs, ma tradeaza.Fara ca eu sa fi gresit cu nimic. Ba , din contra , cu cat m-am straduit mai mult cu atat a fost mai necrutator. Partea rea e ca nici nu ma pot descotorosi de EL ca de un tip cu care ai avut o relatie care nu mai functioneaza. Incerc sa dau pagina , si nu merge. Si astept atunci sa plece in bubuituri de petarde speriat de pocnetul dopului de la sampanie. Iar dorinta de sub vasc am inlocuit-o cu o rugaminte-oarecum imperativa:

Altu’! Mai bun!

Ceea ce va doresc si voua, tuturor!

Later edit: hai ca m-am mai gandit si cred ca totusi exista -sau cel putin eu pana acum am identificat- un aspect care ar putea califica 2009 drept un an bun: cel al vremii . A fost un an fain, cu o succesiune normala si fireasca a anotimpurilor , cu o primavara blanda si calda (poate un pic cam secetoasa), cu o vara frumoasa, uneori torida, alteori cam ploioasa, insa per ansamblu taman buna pentru gradinarit, cu o toamna aramie luuunga si cu o iarna care a debutat fix in decembrie cu niste nameti ca-n povesti, care mi-a amintit de iernile din copilaria mea, care tot un fel de poveste este.

Din punctul asta de vedere 2010 ar putea fi la fel de bun ca 2009. In rest- ramane cum am stabilit! Altu’! Mai bun!

Anunțuri

0 Responses to “Altu ‘! Mai bun!”



  1. Lasă un comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




WELCOME!


Cel mai probabil ai ajuns pe blogul meu din intamplare. Nu-s surprinsa foarte tare, in (i)realitatea mea inconjuratoare toate lucrurile sunt absolut...intamplatoare.

Co-autor si fidel cititor


I am a
Canna

What Flower
Are You?

"I stand up for what I believe in, even if it gets in the way of what other people think. I am proud of myself and my accomplishments and I enjoy letting people know that."

Live Traffic

Ianuarie 2010
L M M M V S D
« Noi   Feb »
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031