Saptamana trecuta am facut o excursie la Lacul Sfanta Ana si la Tinovul Mohos. Ne-am intors cu inima incarcata de frumusete din aceste locuri unice, asa ca postez mai jos cateva informatii si fotografii.
Lacul Sfânta Ana este un lac vulcanic, fiind singurul astfel de lac de pe întreg teritoriul României. Este situat în masivul Ciomatu, de pe stânga Oltului, în apropiere de Tușnad. Lacul este așezat pe fundul craterului unui vulcan stins, denumit Ciomatu (sau, după alte surse, Ciomadu), din masivul vulcanic Puciosu, locul celei mai recente erupții vulcanice în Carpați și în Europa de Est, care a avut loc acum câteva zeci de mii de ani (probabil mai recent de acum 42.000 ani).
Lacul Sfânta Ana se află la o altitudine de 946 m. De formă aproape circulară, similar cu o paletă de pictor, are o lungime de 620 m și o lățime maximă de 460 m, o suprafață de 19,50 ha și o adâncime maximă de 7 m. Lacul își completează apele numai din precipitații, neavând izvoare. Puritatea apei se apropie de aceea a apei distilate, cu numai 0,0029 ml minerale. În apă nu există oxigen, motiv pentru care în aceasta nu trăiește nici o vietate. Capacitatea trofică redusă a apei lacului se datorează și emanațiilor mofetice prin fundul lacului și prin pereții craterului.
Turiștii veniți la lacul Sfânta Ana nu au nevoie de prognozele meteorologilor pentru a afla cum va fi vremea, ei având la îndemână o metodă empirică, dar exactă, oferită de muntele vulcanic: cele două fisuri formate în munte care prevestesc vremea cu precizie de sută la sută. Localnicii știu că „Dacă emanațiile din fisuri pișcă la nas, atunci e semn de furtună, iar dacă nu, ziua va fi însorită, tocmai potrivită pentru drumeții”. Fenomenul are o explicație științifică. În munte se desfășoară încă o activitate post-vulcanică, sensibilă la orice schimbare a presiunii atmosferice. Când presiunea atmosferică scade, gazele, precum bioxidul de carbon și sulful, urcă spre suprafață și inundă fisurile cu un miros înțepător, semn că vine ploaia.
Lacul Sfânta Ana, este o rezervație complexă naturală, geologică, floristică și faunistică, fiind legat de Băile Tușnad prin poteci turistice.
Lângă lac se află o capelă romano-catolică cu hramul Sfintei Ana.
Tinovul Mohoş (adica “Lacul cu muschi”) situat la o altitudine de 1050 m in craterul mai vechi al Masivului Ciomatu Mare, are o suprafata de patru ori mai mare ca al lacului Sf. Ana, 80 ha. Datorită existenţei aici a câtorva specii floristice rare turbaria este declarat monument al naturii. Tinovul Mohos adaposteste numeroase specii rare de tip relictar: trestia de camp, bumbacarita, rogozurile, rachita, roua cerului, etc. Peste 20 de specii si varietati de Sphagnum (muschi de turba).Turba are o grosime de 10 metri si un volum de cca. 3 milioane metri cubi. Tinovul este acoperit in mare parte de pinul silvestru, pe langa acesta fiind intalnite si alte specii ca mesteacanul pitic sau mesteacanul pufos.
Tinovul Mohoş se afla în craterul vecin cu cel al lacului Sfanta Ana. Este o rezervatie floristica cu numeroase raritati botanice de pe vremea glaciaturii (ca de exemplu, Roua Cerului, o planta carnivora).
Rezervatia se afla la o altitudine de 1050 m. Intrarea în Tinovul Mohos este recomandata doar cu ghid
Conform Dexonline, tinovul e o mlaştină oligotrofă. Deci un soi de mlaştină mai specială. Tinovul Mohoş în special, este o mlaştină formată într-un crater vulcanic pe locul unui fost lac. La noi în ţară singurul lac vulcanic e Sfânta Ana, lângă Tuşnad. Ce nu ştie toată lumea este că respectivul crater din masivul Ciomatu este dublu. Prima adâncitură, mai mică, are lacul Sfânta Ana. Imediat lângă este craterul geamăn, care conţine tinovul, tinov care are suprafaţa de 4 ori mai mare decât a lacului Sfânta Ana.
Primul care a erupt a fost craterul cu tinovul, s-a liniştit şi s-a format un lac. Ceva mai târziu a erupt şi prin craterul de alaturi şi cenuşa aruncată a ajuns în mare parte în lac pe care l-a cam colmatat şi a favorizat dezvoltarea muşchiului de turbă. Momentan lacul este un lac de muşchi cu nişte ochiuri de apă. Stratul de turbă este gros de 20 de metri pe alocuri şi pe vremea lui Ceauşescu s-a încercat exploatarea lui (turba este vad combustibilă, cel mai jalnic combustibil fosil care există, după amintirile de la geografie). Interesant este că ecosistemul care s-a format aici a permis dezvoltarea unor specii de plante – otrăvitoare, halucinogene sau carnivore (unele unice in România).
Aspectul este unul foarte ciudat. „Lacul” este acoperit de o pădure de pinus silvestris a cărui înălţime este invers proporţională cu grosimea stratului de turbă. Când plouă, stratul de turbă capătă proprietăţile unui burete şi poate deveni periculos, de aceea deplasarea de face pe o pasarelă de lemn. (Am uitat să menţionez că zona este declarată rezervaţie floristică şi că vizitarea se face numai cu ghid în grupuri care pleacă la ore fixe.) Pasarela de lemn duce la două ochiuri de apă care au mai rămas din vechiul lac şi care încet încet vor fi şi ele colmatate. Apa celor două lacuri este aproape neagră din cauza turbei. Dat fiind că pasarela este aşezată pe stratul de turbă, o mişcare mai viguroasă face să se mişte tot terenul în jur şi vizitatorii sunt chiar încurajaţi din când în când să încerce acest lucru.
Intamplari din (i)realitatea imediata 
0 Răspunsuri to “Lacul Sfanta Ana si Tinovul Mohos”