Omega 3

Acizii graşi polinesaturaţi sunt predispuşi oxidării, iar omega 3 sunt de 5 ori mai vulnerabili decît omega 6. Sunt două variante: primo, doar se ellimină oxigenul din spaţiul unde se află uleiul – sticlă sau capsulă, secundo – poate fi adăugată vit E (alfa tocoferol) cu rol antioxidant.

Pe de o parte omega 3 pot fi benefici prin varietatea de efecte pozitive, pe de alta omega 3 peroxidaţi sunt extrem de nocivi, iar dacă veţi simţi un damf de peşte stricat trebuie să fugiţi instant, să nu mîncaţi doamne fereşte vreunul. În Franţa de pildă a fost chiar interzis uleiul de in din cauza conţinutului ridicat de omega 3 vegetal, dar nu şi în varianta solidă, seminţe sau comprimate.

Vulnerabilitatea omega 3 se menţine şi după ce s-au înghiţit capsulele. Există diversi factori oxidanţi (cofeină, nicotină etc.), ce trebuiesc contraacaraţi cu alfa-tocoferol. În plus de asta, vitamina E are un rol în metabolizarea acizilor graşi esenţiali şi în concluzie este foarte necesar ca aportul zilnic să fie mai mare de 14 mg/zi cît e DZR (avînd în vedere că de vreo 200 de ani încoace a tot scăzut).

S-au făcut diverse studii în rolul omega 3 în tratarea cancerului sau a unor boli degenerative şi se suspectează că unele ar fi oferit concluzii irelevante, din cauza carenţei de vit E – adică un oarcare procent din omega 3 ingerat s-a oxidat, deci eficienţă redusă + efectul distructiv al omega 3 peroxidat.

–––––––––––––––––

Uitasem de Omacor, aşa că am încercat o cutie de Doppelherz (23 lei – 30 capsule) ce asigură printr-o capsulă de 800 mg, 80% din DZR de vit E, parcă 12 mg. O fi fost distilat molecular, chiar habar nu am. În orice caz, e foarte posibil ca un ulei de 8 lei cutia să nu fi fost extras prin presare complet anaerobă, sau au fost omise diverse faze precum winterizarea, distilarea moleculară, ceea ce ar putea conduce la obţinerea unui produs de calitate îndoielnică.

Se pot găsi comercianţi pe net ce se laudă că uleiul lor este procesat cum scrie la carte. Oricum ai lua-o trebuie să îţi asumi un risc.
Din cîte am citit prin diverse cărţi şi saituri, dacă e vorba de ulei de peşte, ar fi mai recomandate suplimentele ce conţin 80-90% EPA şi restul DHA, sau chiar 100% EPA, DHA-ul fiind obţinut apoi prin conversie exact în măsura în care este nevoie de el. În cancer spre exemplu, EPA are un rol esenţial, fiindcă doar el este precursor pentru nişte eicosanoizi şi prostaglandine cu rol antiinflamator.

În The Ultimate Omega 3 Diet scrie că suplimentele Omega 3-6-9, înseamnă şi bani aruncaţi degeaba, de ce s-ar chinui cineva să extragă şi să încapsuleze omega 6 sau 9 (acid oleic), cînd poate mînca de exemplu măsline sau ulei de măsline.
Cam la fel şi cu uleiul de borago (limba mielului) sau primola. Au foarte mult omega 6 şi deci un raport n6:n3 foarte disproporţionat. Ar putea fi utile celor care au un deficit de GLA, dar astea sunt cazuri rare, poate la diabetici sau persoane în vîrstă sau cu un regim alimentar dezechilibrat.

Iată un screenshot cu raţia n6:n3 a mai multor uleiuri.

http://img184.imageshack.us/img184/3860/co…tuleiuridb9.jpg

Pentru vegetarieni – şi nu numai
Seminţele de cînepă sau in, oferă acidul alfa-linolenic (ALA sau LNA)- un precursor de EPA, care pe termen scurt nu poate fi atît de eficient ca uleiul de peşte. Abia după 2-3 săptămîni de aport relativ constant s-ar putea ajunge la rezultate comparabile cu uleiul de peşte ce conţine direct EPA + DHA. În plus, mai sunt cîţiva factori ce limitează efcienţa bioconversiei: carenţa de Zn, Fe, Ca, vit E, A, C, B6, B2, alimentele cu indice glicemic ridicat, diabetul, alcoolismul, diverse boli infecţioase, aportul proteic scăzut (<20 g/zi) etc. Sau cel mai important, sedentarismul.

Un nene psiholog (Seth Roberts) a comis un test asupra eficienţei uleiului de in şi efectelor sale asupra creierului.

Rapid Effects of Omega-3 Fats on Brain Function.ppt

Există ulei de cînepă capsule – Canah, iar culturile de cînepă nu necesită pesticide sau ierbicide, este o plantă rezistentă. În concluzie o variantă destul de avantajoasă.

Deunăzi mă gîndeam să cumpăr de pe net ulei din alge marine. Conţine doar DHA din care oamenii pot obţine 10% EPA printr-un proces de retroconversie. Dacă mai vin pe partea ailaltă cu ALA, se poate ajunge la un nivel relativ decent de EPA.

–––––––
Găsesc cel puţin amuzantă recomadarea din prospectul Doppelherz, 1600 mg EPA+DHA /zi pentru un bărbat, iar pt o femeie parcă 1000 mg.
Părerea MEA: un om sănătos nu are nevoie mai mult de 800 mg /zi. Dar depinde şi cît omega 6 înghite în fiecare zi (mai ales acid arahidonic).

Bibliografie

Fatty Acids in Food and Their Health Implications – Ching Kuang Chow

Fatty Acids: Physiological and Behavioral Functions, edited by David I.
Mostofsky, Shlomo Yehuda, and Norman Salem Jr., 2001

The Ultimate Omega-3 Diet – EVELYN TRIBOLE, M . S . , RD