Inca din momentul crearii blogului „cochetam” cu ideea de a scrie din cand in cand impresii din calatoriile pe care le-am facut de-a lungul timpului. In momentul in care am inceput sa scriu in blog mi-am dat seama ca mi-e destul de greu sa captez pana si intamplarile din (i) realitatea imediata…si ca o sa imi fie foarte greu-daca nu imposibil- sa fac insemnari despre lucrurile care s-au petrecut intr-un mai indepartat sau apropiat trecut.
Cu toate acestea m-am decis sa acord o sansa proiectului, si o sa incep cu Olanda, din mai multe motive.
Primul e acela ca ,din toate tarile pe care le-am vizitat, in Olanda am reusit sa percep mai departe de imaginea „turistica” si sa inteleg o gramada de lucruri despre cultura, traditiile si modul de viata al olandezilor-datorita nasilor care locuiesc acolo (nasu de cand se stie, nasa de vreo 9 ani) .
Al doilea motiv ar fi acela ca mi-a placut tare mult atat Olanda cat si stilul de viata al olandezilor. E cu siguranta tara in care mi-ar placea sa traiesc. Universul lor „domestic” se muleaza perfect pe sufletul si preferintele mele, asa ca nu as face un mare efort de adaptare. Cu o singura precizare: nu in Randstadt (Amsterdam, Utrecht, Haga, Harlem, Rotterdam…), desi mi-au placut foarte mult si orasele mari. Insa avand ocazia sa vizitez si foarte multe orasele mici din provincii pot spune cu mana pe inima ca prefer linistea desavarsita a „satelor” lor in locul aglomeratiei din marile metropole.
Iar cel de-al treilea motiv care de altfel mi-a si oferit impulsul de a scrie si de a nu lasa pagina goala a fost invitatia pe care am primit-o de la 1morning. Invitatie careia m-am decis sa ii dau curs, oarecum cu inima indoita de ce ar putea iesi punand cap la cap „notitele de calatorie”. Asta pentru ca deocamdata nu am inca un plan, la mine pe blog totul e in stare de „ravasire”-notez ,care va sa zica, exact in ordinea in care imi trec chestiile prin cap. Nu obisnuiesc sa imi corectez textele, uneori nici macar nu le mai recitesc.
Cu toate astea as vrea ca „gandurile ravasite” despre calatorii sa le pun intr-o ordine cat de cat logica si inca nu am gasit „solutia” perfecta pentru asta. Mai mult de atat, am tendinta de a scrie „madlenizat” (nu cautati in DEX, va explic eu: e o „scriitura” a la Proust, caruia madlena ii provoca flash-back-uri din trecut; asa si eu- pornesc de la un lucru si ajung la 20…)
Asadar, pana or sa apara pe blog flash-back-urile din Olanda,( pe care le voi aseza apoi ordonat pe aici), sa scriu cateva lucruri care imi vin rapid in minte despre contrast /contradictii ( Olanda si olandezii imi plac tocmai pentru ca te obliga la un efort de „perceptie”).
Imaginea care imi staruie in minte: o campie in mijlocul careia se vedeau velele unor ambarcatiuni. Canalul si ambarcatiunile nu se observau, astfel incat vazand velele in zare, in mijlocul lanurilor verzi aveai impresia stranie ca s-a inventat un nou mijloc de locomotie.
Mix-ul foarte bizar intre „strictete ” si toleranta.
Olandezii sunt niste oameni foarte relaxati. Dau impresia ca se comporta foarte firesc si natural (de altfel unul din proverbele lor, tradus ar suna cam asa” Comporta-te normal, ca esti oricum suficient de ciudat ” ) ; insa au o gramada de reguli . O sa revin pe larg, probabil unul din episoade va fi dedicat temei.
Vremea.
In cele aproape doua saptamani de sedere in Olanda (sfarsit de iulie) am „prins” o vreme grozava, temperaturi in jur de 30 de grade (ceea ce ni s-a spus ca e foarte mult, erau o gramada de avertizari meteo despre canicula , si toti se minunau de zilele insorite fara strop de ploaie -iar noi nu pricepeam de ce). Insa am avut ocazia sa testeam si zicala lor ” daca nu iti place vremea asteapta 5 minute”. Cand o sa povestesc despre Haga si Utrecht o sa vorbesc si despre cat de imprevizibila poate fi vremea in Olanda.
Exibitionism sau intimitate?
E, uite ca asta e alta contradictie pe care nu o pot „transa” asa, din doua vorbe. Oricine a vizitat oraselele olandeze mici a vazut locuintele lor cochete cu geamuri imense, care au de obicei storurile ridicate astfel incat vezi intreg „peisajul” domestic. Olandezii sunt foarte mandri de casele lor, si dau impresia ca nu au nimic de ascuns; de fiecare data cand mergeam cu nasii la prietenii lor eram invitati sa „dam un tur al casei” -lucru care la inceput ne cam stanjenea. Pe de alta parte insa sunt destul de stricti in ceea ce priveste invadarea „universului domestic” – la ora 6 de exemplu niciodata nu se fac vizite, nici intre cei mai apropiati amici, pentru ca asta e ora la care se serveste masa, in familie. Si tot asa, de obicei vizitele sunt „anuntate”.
Cam atat pentru un „intro”, care dupa cate vad…e cam lung. Madlena e de vina.
Intamplari din (i)realitatea imediata 
0 Răspunsuri to “Olanda”